Premiera la Teatrul National din Craiova: Cum doriti sau Noaptea de la spartul targului de William Shakespeare
"Premiera la Teatrul National din Craiova: Cum doriti sau Noaptea de la spartul targului de William Shakespeare" de Monica Tudora
Revista SISIF
Revista de cultura online, fondata la Craiova in noiembrie 2002
Scris : Wednesday, June 23 @ 19:20:09 EEST by Sisif
Unul dintre cei mai de pret regizori care a lucrat la Nationalul craiovean este Silviu Purcarete, ale carui spectacole se joaca in Banie aproape in fiecare stagiune.
Trupa teatrului craiovean a intreprins numeroase turnee in strainatate si a primit critici mai mult decat favorabile in diverse publicatii internationale pentru Ubu Rex cu scene din Macbeth, Phaedra, Danaidele, Orestia etc.
Cum doriti sau Noaptea de la spartul targului este un spectacol-colaj (o adaptare), alcatuit din ceea ce s-a numit, cele trei gratii ale scenei engleze: Cum doriti (As You Like It), Mult zgomot pentru nimic (Much Ado About Nothing) si A douasprezecea noapte (Twelfth Night).
Intr-un taram al delirului si al nebuniei erotice - Iliria, Viola (Romanita Ionescu) se indragosteste de Orsino (Valer Dellakeza), ducele Iliriei, care o iubeste pe Olivia, o contesa bogata interpretata plat si plangaret de o frumoasa Cerasela Iosifescu. Sebastian (minunata ideea ca acesta sa fie jucat de o femeie ; este vorba de Iulia Lazar), prieten cu Antonio (Mihai Arsene), este fratele Violei, pe care aceasta il crede mort. Pentru a-i castiga dragostea lui Orsino, Viola merge in petit la Olivia, deghizata in barbat si aceasta sfarseste prin a se indragosti de ea. In jurul Oliviei graviteaza: Sir Toby Belch (Ilie Gheorghe), unchiul acesteia, un chefliu setos de viata, care incearca sa profite din plin de Sir Andrew Aguecheek (Nicolae Poghirc), promitandu-i mana Oliviei in timp ce-l jefuieste; Malvolio (lui Constantin Cicort ii reuseste un rol exceptional), intendentul Oliviei; Maria, camerista, acesteia, indragostita la randu-i de Sir Toby; Fabian (Angel Rababoc)si Feste (Valentin Mihali); slujitorii Oliviei si nebunii curtii. Muzicantul este interpretat de pianistul Ion Butnaru, care asigura permanent un fundal sonor alcatuit de Vasile Sirli.
Doua personaje speciale sunt Malvolio ; echivalentul englez al lui Tartuffe, mai mult mizantrop decat puritan, care poarta spanzurat de gat un lant cu o lingura de argint, si mai poarta si ciorapi galbeni ridicoli si jartiere innodate in cruce proiecteaza, totusi, o umbra intunecata; desi e de un comic irezistibil dupa ce cade prada urzelilor Mariei, care il face sa creada ca stapana sa e indragostita de el; si bufonul Feste, care, presarandu-si discursurile cu remarce intelepte si acide, aduce spectatorul din fictiune in realitate.
Purcarete ne divulga ca piesa este una despre puterea si nocivitatea fanteziei, despre partea ei otravitoare; despre confuzia sexelor si a indivizilor, confuzia spatiului si a timpului. Nebunia, travestiul, qui-pro-quo-ul sunt cateva din temele tratate si exprimate artistic aici. Nu stim unde se termina fantezia artistului si unde unde incepe domeniul maladivului. Nebunia in cazul acestei piese este legata de confuzia granitelor, de imprecizia contururilor. In plus, in piesa este ambigua pana si sexualitatea, ea tratand iubirea atat sub aspect homo-erotic (vezi relatia Sebastian - Antonio), cat si hetero-erotic.
Piesele de rezistenta din decorurile piesei sunt biblioteca goala, alcatuita din vitrine in care pe vremuri a fost carti si acum nu mai sunt decat ambiguitati fanteziste, si piticii de gradina, plasati deasupra fiecarui corp al bibliotecii; replica fantomelor somnambule care sunt majoritatea personajelor. Ploaia, nelipsita din aproape orice montare marca Purcarete (de fapt, apa sub orice forma a ei), este prezenta si in acest spectacol, printr-un extrem de interesant subterfugiu regizoral. Regizorul explica si ratiunea schimbarii titlului piesei, tradusa si adaptata de Mihnea Gheorghiu: Piesa e o comanda facuta de ergina Elisabeta, care obisnuia sa inchida ciclul de petreceri incepute de Craciun si sa le termine in aceasta a douasprezecea noapte cu un spectacol special, comandat. Asta i-a cerut lui Shakespeare, o piesa de Boboteaza, o piesa de Sf. Ion. O piesa de la sfarsitul chefurilor, de la spartul targului, deci. Feste este personajul pe care-l vom cita pentru a incheia prezentarea unei bijuterii teatrale, o montare avangardista menita sa impresioneze orice fel de spectator: Piesa-i gata, trag oblonul/ Hei ce ploaie e afara/ Daca v-a placut bufonul/ Mai poftiti si-n alta seara!
Comentarii