Constantin CICORT, actor

„ Avarul. Posesie & plăcere” de Crenguţa Manea preluat din ARHITEXT / DESIGN, ianuarie 2005 O dimensiune constantă a spectacolelor semnate de regizorul Bócsárdi László este perspectiva morală descifrată în textele, preponderent clasice, cărora le dă substanţă scenică. Această pespectivă ordonează lumea spectaolelor sale şi, asociată uneori cu soluţii teatrale neobişnuite, de o forţă imagistică puternică – se pot cita momente din montări ca Alcesta , Romeo şi Julieta , Antigona sau Omul cel bun din Sîciuan -, marturiseşte aspiraţia artistului catre un sens etic al artei sale. Premiera de la Naţionalul din Craiova, Avarul , este structurată în jurul personajului Harpagon a cărui întreagă existenţă se subsumează lui "a avea". Admirabil, Ilie Gheorghe dezvoltă propunerea lui Bócsárdi de a portretiza un Harpagon, aparent, stapîn raţional pe universul lui. Costum de funcţionar, cu mînecuţe pînă la cot, mişcări măsurate, ton măsurat, cu nuanţe precise, sînt elemente prin ...

„ Năvală la banii UE - Avarul” de Cristina Rusiecki preluat din Cultura , decembrie 20 Despre viziune parodică şi actualizare de bun gust este vorba şi într-o altă producţie regizată de Bocsardi Laszlo, de data aceasta la Teatrul Naţional din Craiova, Avarul . Celebrul text din portofoliul clasic îi serveşte "mănuşă" lui Bocsardi Laszlo pentru hohotul necruţător în faţa rapacităţii, mitocăniei, corupţiei din justiţie, omniprezentei lipse de scrupule din România de azi. Dar actualizarea este mult mai subtilă decât simpla critică de moravuri. Bocsardi Laszlo îşi extinde viziunea parodică, pe parcursul unui concis studiu al mentalităţii, asupra fetişurilor culturale ale unei anumite părţi din lumea noastră. Cea mai mare! Prostul gust care validează producţia telenovelistică, aşteptarea înfrigurată a răsturnărilor de situaţie, fericite desigur, intră sub lupa grotescă a regizorului. Ca şi spiritul unui popor care nu se mai dezbară de încrederea în statul paternalist care, aşa...