"La Festivalul International de Teatru de la Varna - Actorii craioveni au şocat" de Constantin Ilie Gazeta de Sud , anul 11, nr. 3413. Joi, 08 Iunie 2006 Teatrul National „Marin Sorescu“ a participat in calitate de invitat de onoare la cea de-a XIV-a editie a Festivalului International de Teatru de la Varna (Bulgaria), unde actorii craioveni si-au etalat inca o data maiestria si ingenuitatea cu spectacolul „Cum doriti sau Noaptea de la spartul târgului“, in regia celebrului Silviu Purcarete. Reprezentatia a avut loc pe 3 iunie pe scena teatrului din Varna, iar succesul a fost total. Spectacolul a fost realizat de Silviu Purcarete dupa comedia „A douasprezecea noapte“, de William Shakespeare, si a avut o distributie de rezonanta: Valer Dellakeza, Iulia Lazar, Catalin Baicus, Valeriu Dogaru, Ion Colan, Ilie Gheorghe, Nicolae Poghirc, Constantin Cicort, Angel Rababoc, Valentin Mihali, Cerasela Iosifescu, Romanita Iosifescu, Iosefina Stoia si Ion Butnaru. Fara indoiala ca
Postări
„ Doi pinguri“ - in afara conventiilor dramatice - de Constantin ILIE Gazeta de sud - anul 12, nr. 3628, 25 ian. 2007 Premiera piesei de teatru „Doi pinguri“, scrisa si regizata de Mircea Daneliuc, s-a jucat in 20 ianuarie pe scena din Sala „Amza Pellea“ a Nationalului craiovean. Piesa ii are ca protagonisti pe Geni Macsim si Constantin Cicort, din distributie mai facând parte: Dragos Macesanu, Monica Modreanu, Raluca Paun, Eugen Titu, Cosmin Radescu si Mircea Tudosa. Precum se stie, Mircea Daneliuc este cunoscut publicului românesc mai ales ca regizor, insa unul care imprima filmelor, romanelor si recentelor sale piese de teatru o stilistica recognoscibila, asa cum a fost surprins inclusiv de revista „Observator cultural“. Astfel, Emilia David a surprins in stilul lui Daneliuc o anume violenta a limbajului, prezenta in diverse doze: „Urmând piesei de teatru «Schiopul binemirositor. Antichitati in doua parti» (Editura Allfa, 1999), «Doi pinguri» include, probabil, cea mai mare
Singuri, in "Doi pinguri" de Simona Chitan Evenimentul Zilei nr. 5021 din 4 febr. 2007 Spectacolul "Doi pinguri", regizat de Mircea Daneliuc, a avut premiera pe 20 ianuarie in sala "Amza Pellea" a Nationalului din Craiova. Piesa despre singuratatea in doi a unui cuplu ii are ca protagonisti pe Geni Macsim si Constantin Cicort. "Pingurii" se avanta pe drumul abrupt al cercului deschis de viata grea, de zi cu zi, a "doi singuri". "E un travaliu enorm pentru cei doi protagonisti, pentru ca e vorba de un dialog jucat. In mare vorbind, e vorba de singuratate. In particular vorbind, este vorba de singuratatea in cuplu. Pingur e un cuvant inventat, ca fiind antonimul de la singur. Nu am gasit acest antonim in nicio limba. Omul nu a inventat impotriva singuratatii un antonim, probabil, din zadarnicie. Singuratatea din noi este insurmontabila", spune Daneliuc. Cunoscut mai mult ca si regizor de film, teatrul ramane totusi pentr
" Războaie neutre şi singurătăţi picante " de Cristina Rusiecki Adevărul nr. 5174, 28 febr. 2007 Din constatarea că noua dramaturgie franceză e prea puţin cunoscută în Europa s-a născut de curând proiectul Trames, vizând traduceri şi mizanscene ale teatrului francofon contemporan. Prima piesă tradusă, Zig şi More, de Marine Auriol, a fost montată de Alexandru Boureanu, în scenografia Liei Dogaru, la Teatrul Naţional „Marin Sorescu" din Craiova. Din păcate, Zig şi More, piesa tinerei autoare franceze despre războiul care dezumanizează, condamnând implacabil oamenii la a fi, în deplină necunoştinţă de cauză, pionii intereselor şi manipulărilor impuse de marii mahări, suferă de un teribil schematism. Teza se citeşte mult prea clar şi, dacă situaţia nu pare verosimilă la început - un băiat bine antrenat rezistă zece ani deasupra unei mine -, la final, când apar marii interesaţi şi marii profitori ai conflictelor armate, lucrurile se ambiguizează şi mai tare. E vorba
„ Patru pinguri la Teatrul National "Marin Sorescu" din Craiova” de Nicolae Prelipceanu Romania Libera - Luni, 19 Februarie 2007 "Zig si More"- viata pe o mina antipersonal Primul spectacol pe care l-am vazut la Craiova, vinerea trecuta, "Zig si More", aduce pe scena salii Studio doi protagonisti ai unui razboi oarecare, nenumit. Piesa tinerei autoare de teatru franceze, Marine Auriol, face parte din proiectul TRAMES 1, lansat de Teatrul de la Saint Etienne, pentru piese ale unor tineri dramaturgi francezi, traduse si jucate pe diverse scene europene. Zig si More sunt doua personaje emblematice, cel dintai, un copil aflat pe o mina, care trebuie sa stea nemiscat daca nu vrea sa sara in aer, iar cel de-al doilea, inamicul, cel care il supravegheaza. Cum cel dintai are o rezistenta inimaginabila, el castigand admiratia paznicului sau, cei doi ajung sa se imprieteneasca, ceea ce strica, evident, planurile conducatorilor conflictului. Piesa e eliptica,
“Erectia, ingredient esential intr-o reteta a fericirii” de Marius Dobrin Doi pinguri Piesa scrisa si regizata de Mircea DANELIUC Accept ca poate exista fericire si in afara sexului. Dar cand acesta e posibil, fizic vorbind, atunci este de neinlocuit, chiar daca suna atat de neplacut in urechi. Si atat de imaginatul si promovatul sex, cantat si cautat, este conditionat de erectie. Fericirea multor oameni depinde esentialmente de erectie, de capacitatea de a o controla. La timpul potrivit. Ca la orice reteta, exista un dozaj, o rigoare, un stil de administrare. Oricat ar durea gandul acesta, erectia conduce un barbat pe un drum sau altul in viata. Iar o femeie isi implineste sau nu destinul in functie de erectiile de care are parte. Înscrisa in codul genetic sau dobandita printr-un proces de invatare din viata, inteligenta unei femei de a se modela asa cum isi doreste depinde de ceea ce poate sa-i ofere un barbat sau altul. Un barbat intelege o femeie abia dupa ce poate sa-i dar
„ Avarul. Posesie & plăcere” de Crenguţa Manea preluat din ARHITEXT / DESIGN, ianuarie 2005 O dimensiune constantă a spectacolelor semnate de regizorul Bócsárdi László este perspectiva morală descifrată în textele, preponderent clasice, cărora le dă substanţă scenică. Această pespectivă ordonează lumea spectaolelor sale şi, asociată uneori cu soluţii teatrale neobişnuite, de o forţă imagistică puternică – se pot cita momente din montări ca Alcesta , Romeo şi Julieta , Antigona sau Omul cel bun din Sîciuan -, marturiseşte aspiraţia artistului catre un sens etic al artei sale. Premiera de la Naţionalul din Craiova, Avarul , este structurată în jurul personajului Harpagon a cărui întreagă existenţă se subsumează lui "a avea". Admirabil, Ilie Gheorghe dezvoltă propunerea lui Bócsárdi de a portretiza un Harpagon, aparent, stapîn raţional pe universul lui. Costum de funcţionar, cu mînecuţe pînă la cot, mişcări măsurate, ton măsurat, cu nuanţe precise, sînt elemente prin
„ Năvală la banii UE - Avarul” de Cristina Rusiecki preluat din Cultura , decembrie 20 Despre viziune parodică şi actualizare de bun gust este vorba şi într-o altă producţie regizată de Bocsardi Laszlo, de data aceasta la Teatrul Naţional din Craiova, Avarul . Celebrul text din portofoliul clasic îi serveşte "mănuşă" lui Bocsardi Laszlo pentru hohotul necruţător în faţa rapacităţii, mitocăniei, corupţiei din justiţie, omniprezentei lipse de scrupule din România de azi. Dar actualizarea este mult mai subtilă decât simpla critică de moravuri. Bocsardi Laszlo îşi extinde viziunea parodică, pe parcursul unui concis studiu al mentalităţii, asupra fetişurilor culturale ale unei anumite părţi din lumea noastră. Cea mai mare! Prostul gust care validează producţia telenovelistică, aşteptarea înfrigurată a răsturnărilor de situaţie, fericite desigur, intră sub lupa grotescă a regizorului. Ca şi spiritul unui popor care nu se mai dezbară de încrederea în statul paternalist care, aşa
Teatru - Silviu Purcarete
„ Teatru - Silviu Purcarete” de Adriana Mocca anul XVI Nr. 4 (207) April 2004 Despre Silviu Purcarete si spectacolele sale de la Craiova care au facut înconjurul marilor festivaluri de teatru din lume s-au folosit cam toate adjectivele din dictionar. Ubu-rex cu scene din Macbeth, Titus Andronicus, Phaedra, Orestia, Danaidele l-au propulsat pe regizor dincolo de granitele românesti tocmai în Franta, ca director al Centrului Dramatic National din Limoges pe care l-a condus vreme de 6 ani. Astazi are propria companie la Lyon si continua sa regizeze în Europa teatru sau opera. Desi locuieste la Paris, "acasa" înseamna tot România iar Craiova este un fel de "resedinta secundara" la care Purcaretetine enorm, o legatura inefabila care depaseste granitele unei colaborari profesionale. Oamenii care populeaza acel spatiu, de la subsolurile atelierelor pâna la podul masinariei de scena au dezvoltat de-a lungul timpului un sentiment de o stranie ambivalenta fata de
Eveniment la Craiova: Purcarete reaprinde torta performantei
" Eveniment la Craiova: Purcarete reaprinde torta performantei " de Ion Parhon Joi 01 Aprilie 2004 data premierei: 21 martie 2004 Fapt intalnit mai rar in Casa Thaliei, in aceasta stagiune, piesa "A douasprezecea noapte", de William Shakespeare, se joaca pe patru scene, adica la Teatrul de Comedie, la Nationalul iesean, la Galati si, mai nou, la Teatrul National din Craiova. Aici, spectacolul in care apreciatul om de teatru Silviu Pur-carete semneaza adaptarea, regia si scenografia poarta un titlu mai putin cunoscut, CUM DORITI sau NOAPTEA DE LA SPARTUL TARGULUI, ce trimite catre originea piesei, comandata de Regina Elisabeta spre a incheia sirul petrecerilor incepute de Craciun, asa cum de altfel ne-am obisnuit si noi sa traim bucuria si nostalgia acestui "epilog", fie de Sfantul Ion, fie de Boboteaza. Dar acest titlu reprezinta doar inceputul surprizelor unui spectacol autonom, in raport cu versiunile traditionale, de o r
VOLUPTATEA DE A TE ARUNCA ÎN BRATELE ...THALIEI
VOLUPTATEA DE A TE ARUNCA ÎN BRATELE ...THALIEI Adrian PALCU Cum doriti sau Noaptea de la spartul tîrgului de William Shakespeare (traducerea: Mihnea Gheorghiu), Teatrul National din Craiova. Adaptarea scenică, regia, scenografia: Silviu Purcărete. Muzica: Vasile Sirli. Distributia (în ordinea indicată de autor): Valer Dellakeza (Orsino, ducele Iliriei), Iulia Lazăr (Sebastian, fratele Violei), Mihai Arsene (Antonio, căpitan de navă, prieten cu Sebastian), Valeriu Dogaru (Un căpitan de navă, prieten cu Viola), Ion Colan (Valentin, curtean din suita Ducelui), Ilie Gheorghe (Sir Toby Belch, unchiul Oliviei), Nicolae Poghirc (Sir Andrew Aguecheek), Constantin Cicort (Malvolio, intendentul Oliviei), Angel Rababoc (Fabian), Valentin Mihali (Feste), Cerasela Iosifescu (Olivia, o contesă bogată), Romanita Ionesc
A 12-a noapte, regia: Silviu Purcarete
"In cautarea timpului pierdut" de Marina Constantinescu Romania literara nr. 13 din 7 aprilie 2004 In cautarea timpului pierdut (I) Sint ore sau chiar zile care conteaza cit pentru mare parte din pustiul pe care il strabat. Adevarate oaze, cu apa buna si proaspata care-mi trezeste trupul si mintea, o apa clara in care se oglindesc amintirile mele dragi, ca Narcis odinioara. Exista intervaluri care ma refac, care estompeaza desertaciunea si care imi dau iluzia zborului. Adica, simt uneori cum imi cresc aripi, frumoase, mari si aud filfiitul lor. M-ati vazut zburind? Am plecat intr-o duminica dimineata spre Craiova. N-am luat-o pe drumul traditional, pe autostrada Bucuresti-Pitesti adica, pe care l-am strabatut de mii de ori. Am ales varianta prin Alexandria, Caracal, pe care o preferau Vlad Mugur si scenografa lui, Lia Mantoc atunci cind au lucrat la National, la invitatia lui Emil Boroghina. De fapt, ea mi-a si aratat drumul asta-toamna, cind am pleca